Scottish Terrier

Scottish terrier-ul este un caine neinfricat si demn, adorabil si plin de calitati. Jucaus si prietenos cand este pui, Scottish-ul se maturizeaza devenind un adult respectabil. Poate deveni suparacios si morocanos cand devine adult. Dispus sa mearga oriunde si sa faca orice, Scottie nu este unul dintre aceia care sa-si ofere afectiunea liber, din proprie initiativa.

Acest faimos Scottie traieste confortabil in Washington alaturi de presedintele George Bush.

Scottish terrier-ul este un caine curios si jucaus. Multi Scottish-i au fost atat caini de paza, cat si bona pentru membrii familiilor lor.


Istoricul si originea
Scotia este tara de origine a multor terrier-i mici, toti cu caractere puternice, picioare scurte si roba zburlita, aspra, Scottish-ul fiind creat in jurul anului 1700. Secole in urma, fermierii scotieni au utilizat acesti caini mici, vioi pentru a-i ajuta sa-si mentina fermele fara daunatoari. In cele din urma, prin intermediul inmultirii selective, au aparut cinci rase diferite de terrier.

O persoana importanta in istoria Scottish terrier-ului a fost regele James VI al Scotiei. In secolul al XVII-lea, cand regele James VI devenea James I al Angliei, acestea a trimis sase terrier-i, considerati a fi predecesorii Scottish Terrier-ului, in Franta, ca dar. Dragostea si admiratia sa pentru aceasta rasa i-a sporit popularitatea in intreaga lume.

Ca si in cazul altor rase, exista cateva controverse cu privire la istoria reala a Scottish-ului. Unii considera ca Scottish-ul este cel mai vechi dintre terrier-ii regiunilor de munte. Celelalte rase de terrier s-au dezvoltat apoi din Scottish. Pentru aceste persoane, Skye Terrier-ul mentionat in rapoartele istorice nu este Skye terrier-ul pe care il stim noi astazi, dar este, de fapt, predecesorul Scottish-ului. Desi, aceasta este o legenda de buna calitate, este dificil de dovedit.

Scottie a fost o rasa pura pentru multi ani. In 1860, intr-o expozitie din Birmingham, Anglia a aparut prima clasa de Scotish Terrier. In ciuda faptului ca aceasta clasa era deschisa, adevaratii Scottish Terrier-i nu si-au facut aparitia. Pana in 1882, clubul Scottish Terrier-ului a fost fondat. Rasa a fost, initial, numita Aberdeen Terrier, dupa orasul scotian cu acelasi nume. In secolele XIX si XX, Scottish-ul a fost utilizat cu predilectie la vanarea animalelor de vizuina, in special, a vidrelor, vulpilor, bursucilor si iepurilor.

Astazi, aceasta rasa eleganta, cizelata este, in principal, un animal de companie, desi isi mentine inca instinctele de vanator.

Grupa: Terrier.

Rasa este recunoscuta de urmatoarele organizatii si oficii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, ANKC, NKC, NZKC, CET, CCR, APRI, ACR.


Aspectul exterior si dimensiunile
Scottish Terrier-ul un caine musculos, bine legat, indesat care emana putere, echilibru, ordine, simetrie, uniformitate, mic si compact, Scottie prezinta un cap lung, purtat maiestos. Ochii sunt migdalati, de culoare inchisa (caprui, negri), situati adanc in orbite, sub sprancenele proeminente. Are un nas mare si dinti puternici. Exista un stop mai mult sau mai putin evident intre craniu si bot. Urechile sunt ascutite si purtate ridicate pe verticala, la fel si coada sa scurta. Gatul este musculos si scurt. Scottie adult este foarte scund incat corpul lui este situat foarte aproape de sol. Astfel mana unui om tinuta pe verticala ar trebui sa se potriveasca exact intre pieptul cainelui si sol. Are membrele scurte, iar modul in care este frezat il fac sa para si mai mic.

Pentru novicii in ale cresterii cainilor, West Highland White Terrier-ul si Scottish Terrier-ul sunt adesea confundati. Desi aspectul lor exterior este asemanator, roba lor ii da de gol. Westie-ii sunt intodeauna o nuanta de alb. Scottie nu este niciodata alb.

Parul exterior este sarmos, ferm si rezistent. Stratul reprezentat de puf este des si moale. Pentru a mentine blana neincurcata, perierea de doua ori pe saptamana este recomandata. Culoarea robei Scottie-ului este cel mai frecvent neagra, dar aspectele dungat (pe fond cenusiu), grizonat, nisipiu si diferite nuante de gri sunt, de asemenea, semnalate.

Blana Scottie-ului este ajustata intr-u aspect specific. Parul de la nivelul fetei este lasat lung in forma de barba. Picioarele si portiunea inferioara a corpului sunt lasate netunse, in timp ce partea superioara si cele laterale sunt trimate scurt (tunse scurt).

La Scottish terrier-ul adult, inaltimea la nivelul greabanului este de 25-28 cm, in timp ce masa corporala ajunge, in medie, la 8,5-10,5 kg.


Personalitatea
Scottish terrier-ul este un caine neinfricat si demn, adorabil si plin de calitati. Jucaus si prietenos cand este pui, Scottish-ul se maturizeaza devenind un adult respectabil. Poate deveni suparacios si morocanos cand devine adult. Dispus sa mearga oriunde si sa faca orice, Scottie nu este unul dintre aceia care sa-si ofere afectiunea liber, din proprie initiativa. De obicei, nu va face nimic si va examina situatia inainte de a lua o decizie. Foarte inteligent, dar cu o doza de independenta, Scottie poate fi dificil de controlat in preajma veveritelor, iepurilor si, chiar, a unor pisici.

Este un caine de paza bun. Are tendinta de a deveni incapatanat, motiv pentru care trebuie manevrat ferm, dar gentil de la o varsta frageda, altfel va va domina intreaga familie. Aceasta rasa este sensibila la aplicarea pedepselor. Nu-i testati limitele si nu-l fortati prea tare. Sa nu loviti niciodata un terrier si nu va jucati jocuri agresive cu el (lupte corp la corp, etc.). Isi poate provoca membrii familiei, in special, pe cei care nu si-au impus autoritatea asupra lui.

Scottie are tenacitatea de a fi teritorial, iar, unii, prezinta personalitati dominante. Unii isi pot manifesta agresivitatea fata de alti caini. Socializarea timpurie il va ajuta pe Scottie sa invete sa tolereze alti caini si chiar, pisicile. Plin de viata, mandru si inteligent, Scottish-ul are un temperament echilibrat, dar nu este binevoitor cu intrusii si nu-i trezeste interesul nicio alta persoana in afara membrilor familiei sale.

Scottish-ului ii place sa latre si sa sape gropi. Ii fac placere plimbarile, jocurile cu mingea, fiind per ansamblu, un caine sportiv, statornic, iubitor si independent.

Cu un instinct de vanator innascut, Scottie poate avea un succes foarte mare la haituirea micilor creaturi, astfel el nu trebuie luat in serios ca si lider la vanatoare.

Desi nu este o rasa cu un sentimentalism exagerat, odata ce Scottie iti devine prieten, este al tau pe viata.


Relatiile cu familia si casa
Scottish Terrier-ul se simte in largul lui intr-o casa, intr-un apartament sau, chiar intr-o mosie de la tara, atata timp cat sunt oameni in jurul lui. Indiferent de locul in care traieste, Scottie necesita spatiu pentru a alerga, dar trebuie sa aiba curtea ingradita sau o curte interioara asigurata. Rasa se adapteaza cel mai bine alaturi de adultii care se mai simt inca copii.

Ca si in cazul altot terrier-i, Scottie este un caine de paza bun, care, in general, nu latra, nu-si alarmeaza proprietarul fara vreun motiv. Prima lor grija este siguranta familiei lor. Cand este crescut alaturi de copii, Scottie este un prieten extraordinar, dar nu accepta cu usurinta exsuberanta nestavilita a copiilor foarte mici.


Dresajul
Scottish Terrier-ul poate fi incapatanat si neascultator, motiv pentru care nu este atat de usor de antrenat in comparatie cu alte rase. Dar, cand este antrenat cu multa atentie si laudat, Scottie poate reusi sa devina supus si chiar docil. Dresajul de supunere trebuie sa fie consecvent, dar elocvent.


Aspecte particulare
Ca si in cazul altor terrier-i, Scottie iubeste miscarea si tovarasia omului. Cand este privat de acestea, Scottie-ul poate dezvolta probleme de comportament. Unora le place sa sape prin curte, iar altora sa haituiasca vietatile mici.

Asigurandu-i o curte de dimensiuni rezonabile, sportivul Scottie va face miscare, dar va va acompania cu placere la plimbare sau la joaca in parc, fiind incantat sa va aduca betele sau mingea.

Perierea regulata a parului sau aspru si sarmos este importanta, necesitand o ingrijire suplimentara in perioadele de naparlire. Rasa naparleste putin sau aproape deloc. Imbaierea sau toaletarea cu sampon uscat se vor face doar de necesitate.

Tunderea si ingrijirea profesionista a robei trebuie efectuata de doua ori pe an. Parul de pe corp este lasat lung, ca o fusta, in timp de parul de pe fata si cap este trimat scurt si pieptanat spre fata.

Scottish-ul prefera climatele mai reci.


Boli si afectiuni curente
Ca si in cazul altor rase, Scottish terrier-ul nu este scutit de anumite sensibilitati specifice. Dintre acestea, au fost relatate cu o frecventa crescuta urmatoarele:

Hipotiroidismul apare atunci cand glanda tiroida nu functioneaza normal. In lipsa unei secretii suficiente de hormon tiroidian, afectiunea mentionata se poate produce.

Boala von Willebrand este o tulburare a sangelui care poate determina sangerare incontrolabila.

Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce in timp de pierderea vederii.

Cancerul vezicii urinare este, din nefericire, o afectiunii relativ frecvent intalnita. Dintre toate rasele AKC, Scottish Terrier-ul reprezinta rasa cu procentul cel mai crescut al acestui tip de cancer.

Crampele Scottish Terrier-ului reprezinta o tulburare neurological rara care are ca rezultat aparitia crampelor musculare periodice.

In plus, Scottish Terrier-ul prezinta predispozitie crescuta la surditate, limfoame, melanoame si atopie, dermatite alergice de contact la saliva de pureci.

Durata medie de viata a Scottish Terrier-ului este de 10-13 ani.